Sintetizând rezultatele obținute și publicate în revistele științifice din domeniul sănătății, psihologiei și științelor comportamentale, sunt șapte lecții de care trebuie să ținem cont în acest context internațional.
- Rețelele de social media pot escalada anxietatea mai mult decât mijloacele media tradiționale.
Percepția riscului de îmbolnăvire crește pe măsură ce persoanele caută informații despre virus pe rețelele sociale, dar oamenii au o tendință mai ridicată de a se angaja în comportamente de protecție dacă informațiile sunt prezentate pe canalele media tradiționale. De aceea, agențiile de sănătate publică se pot baza pe rețelele sociale pentru a atrage rapid atenția în legătură cu noi amenințări, dar ar trebui să colaboreze cu mijloacele media tradiționale pentru a evita confuzia și a transmite noi evoluții și măsuri de protecție.
- Prea multe informații media, de orice fel, pot submina sănătatea mintală.
Volumul mare de informații transmise pe toate căile de comunicare media poate crește numărul și intensitatea simptomelor de stres acut. Spre exemplu, studii făcute după atentatul de la Maratonul din Boston din 2013 au arătat că persoanele cu cea mai mare expunere la informațiile media au manifestat simptome de stres acut mai intense decât persoanele direct expuse atentatului. De asemenea, persoanele care au experimentat un grad ridicat de stres și în alte dezastre sau evenimente traumatizante au un risc mai ridicat de a dezvolta probleme de sănătate mintală în condițiile pandemiei curente. În schimb, dacă informația este comunicată într-o modalitate consecventă și autoritară, din surse oficiale, atunci oamenii pot învăța și beneficia de pe urma ei. Psihologii recomandă să ne informăm din surse oficiale, dar să reducem timpul petrecut pentru ascultarea sau citirea știrilor, pentru a reduce riscul de a dezvolta simptome de anxietate.
- Informațiile de încredere sunt mai ușor de acceptat
Oamenii au o capacitate ridicată de a evalua riscul atunci când informațiile sunt comunicate corect și eficient. Persoanele cu funcții oficiale sunt cei care trebuie să furnizeze informații cu onestitate și claritate în legătură cu situația, chiar dacă aceste informații sunt de natură a îngrijora oamenii.
- Lipsa sentimentului de control alimentează stresul
După cum arată cercetările psihologice de zeci de ani, percepția riscului este determinată de emoțiile noastre, adică noi judecăm riscul mai degrabă prin intermediul emoțiilor noastre decât pe baza statisticilor și dovezilor. În timp ce emoția de furie reduce percepția riscului, frica exacerbează această percepție. Printre factorii care cresc frica în perioada de pandemie se numără: când o amenințare este nouă și nefamiliară, când oamenii au un sentiment slab de control asupra amenințării și când sunt expuși informațiilor alarmante despre boală și moarte.
- Gestionarea stresului cât mai devreme cu putință poate preveni problemele pe termen lung
Studiile arată că persoanele care au trăit simptome de stres acut în săptămânile imediat următoare unui eveniment traumatic au o tendință mai mare de a prezenta probleme de sănătate mintală și fizică pe o perioadă mai lungă, în special: o sănătate generală mai precară, durere intensă, depresie, anxietate, tulburări psihiatrice și un grad mai ridicat al conflictului în familie.
- Să nu neglijăm nevoile personalului medical și de asistență socială
Efectele epidemiei SARS (sindromul respirator acut sever) debutate în 2003 au fost asociate cu un nivel ridicat de stres pe termen lung pentru personalul medical și de asistență socială. Din acest motiv, este esențială acordarea primului ajutor psihologic personalului medical și de asistență socială.
- Carantina și izolarea pot crește șansele efectelor psihologice negative
Într-un studiu publicat în februarie 2020 care a analizat literatura de specialitate privind impactul psihologic al carantinei și izolării, Samantha Brooks și echipa sa de cercetare au identificat efecte psihologice negative precum simptome de stres posttraumatic, confuzie și furie (Brooks et al., 2020). Pentru a reduce efectele psihologice, autorii recomandă ca autoritățile să facă tot posibilul pentru a menține măsurile de carantină o perioadă cât mai scurtă posibil, să explice clar și rațional toate protocoalele de carantină și să se asigure că oamenii aflați în izolare au acces la alimente și resurse suficiente.
De asemenea, pentru a reduce riscul dezvoltării de către copii a unor probleme de sănătate mintală se recomandă o comunicare deschisă și apropiere emoțională între părinți și copii, existența unor video-uri educaționale care promovează un stil de viață sănătos acasă, servicii psihologice online oferite copiilor și părinților centrate pe a ajuta copiii să facă față tensiunii și anxietății.
Sursa: American Psychological Association – https://www.apa.org/news/apa/2020/03/covid-19-research-findings